Ienibahar

schwebende Pimentkörner

Ienibaharul, cunoscut și sub numele de pimento, provine din Jamaica. Fructul arborelui de ienibahar are o aromă puternică, piperată, care amintește de scorțișoară și cuișoare.

liegende Pimentkörner neben einem Holzlöffel

Ienibaharul ca condiment

Acest condiment și-a primit numele de „allspice” în engleză pentru că la gust pare o combinație de cuișoare și piper. Gustul său picant, aromat conține și note de nucșoară și scorțișoară. Cristofor Columb a adus acest condiment din America în Europa, împreună cu chili. De atunci, ienibaharul este foarte popular, în special în Regatul Unit: Se folosește în plăcinte, budinca de Crăciun, sosuri și conserve. În Scandinavia, ienibaharul este folosit în principal în industria peștelui, în timp ce în Europa Centrală este folosit pentru condimentarea cârnaților și preparatelor cu vânat. Cea mai populară utilizare a acestuia este în ketchup, care este în principal condimentat folosind ienibahar.

angeschnittene TartePiment Neugewuerz Verwendung 2

Utilizare

Datorită gustului piperat și puțin intens, ienibaharul este perfect pentru mezeluri, preparate cu pește, marinate, conserve, preparate cu vânat și produse de patiserie festive. De fapt, versatilitatea sa este un alt motiv pentru care se numește în engleză „allspice” (condiment universal). Acest condiment universal este adesea combinat cu dafinul și ienupărul. Ienibaharul poate fi utilizat întreg sau în formă măcinată. Are un gust aromat deosebit de puternic atunci când este proaspăt măcinat, cu un mojar și pistil. După ce este măcinat, ienibaharul trebuie utilizat cât mai repede posibil, deoarece își pierde rapid aroma.

Sugestie!

Este important să reții următoarele, atunci când macini boabe întregi: Un singur bob de ienibahar zdrobit conferă unui preparat un gust mai puternic decât zece boabe întregi.

Piment Pflanze in der Natur
Ursprungsgebiet von Piment auf Weltkarte: Mexico

Planta

Arborele de ienibahar veșnic verde poate crește până la o înălțime de 12 metri și este originar din Jamaica, dar este cultivat și în Mexic și Honduras. Condimentul este produs din fructele copacului, când nu sunt încă pe deplin coapte. Fructele capătă culoarea maronie pe măsură ce se usucă la soare. Populațiile indigene din Mexic și Honduras au folosit ienibaharul pentru conservarea peștelui. În prezent, este utilizat în conserve în întreaga lume. Cristofor Columb a adus ienibaharul din Lumea Nouă în Europa, iar spaniolii au numit-o pimienta de Jamaica (piper de Jamaica). Cu toate acestea, condimentul a devenit cu adevărat popular în secolul al XVII-lea, când englezii au cucerit Jamaica și a început să importe acest condiment în Europa.

Casetă cu detalii

Denumire științifică
Pimenta dioica
Familie
Familia mirtului (Myrtaceae)
Alte denumiri
Pimento, pimento de Jamaica, piper de Jamaica, pimenta, piper de mirt
Origine
Jamaica, Honduras, Mexic

Descoperiți mai multe

Ienupăr

fliegende Wacholderbeeren