Fenicul
Indiferent dacă se folosește ca legumă sau drept condiment, feniculul este un ingredient popular pentru gătit. Aroma intensă și dulce a fructelor sale este utilizată pentru condimentarea preparatelor dulci și sărate din întreaga lume.
Feniculul ca condiment
După părerea cunoscătorilor, feniculul este greu de depășit la capitolul versatilitate. Bulbul de fenicul este utilizat ca legumă, iar ramurile sale pot fi utilizate ca verdeață la fel ca mărarul, iar polenul de fenicul este utilizat drept condiment exclusiv. Fructele de fenicul (denumite adesea „semințe de fenicul”) sunt foarte populare. Aroma lor intensă și dulce amintește de anason și lemn dulce. Există dovezi că planta era cunoscută deja de 5.000 de ani – grecii antici au numit feniculul „maraton”. Faptul că s-a ales acest nume, identic cu denumirea unei locații celebre din apropierea Atenei nu este o coincidență. Grecii au învins persanii în 490 î.Hr. și se crede că au numit faimosul loc după planta care creștea din abundență în zonă.
Utilizare
Precum anasonul, feniculul este adăugat în mod tradițional în pâine și este adesea utilizat în prăjituri și produse de patiserie. De asemenea, conferă un gust aromat preparatelor dulci și sărate din întreaga lume. Supe, sosuri, pește, carne de porc, de pasăre, cartofi, ceapă, măsline și portocale – toate preiau o aromă proaspătă și ușor amară atunci când li se adaugă fenicul. Prăjirea pentru scurt timp a semințelor întregi într-o tigaie uscată va elibera o aromă mai intensă. Ramurile cu frunze de fenicul, pe de altă parte, nu trebuie gătite, ci mai degrabă presărate în formă crudă pe preparat. Feniculul are un gust deosebit de bun când este combinat cu anason, chimen, coriandru și usturoi, deoarece aceste condimente completează aroma sa.
Sugestie!
Pentru un ceai de fenicul aromat, zdrobește o lingură de semințe de fenicul per ceașcă într-un mojar. Pune semințele zdrobite într-o strecurătoare de ceai și lasă-le la infuzat în apă fierbinte timp de șapte minute.
Planta
Se crede că planta de fenicul provine din Sicilia, unde se folosește și în multe preparate tradiționale. În prezent, feniculul este cultivat cu precădere în China, Siria și Turcia. Planta crește până la o înălțime de doi metri și are frunze penate de culoare verde intens, asemănătoare cu mărarul. Există mai multe soiuri de fenicul, inclusiv fenicul amar și fenicul dulce. Cei mai deosebiți reprezentanți ai plantei sunt, însă, feniculul sălbatic și feniculul „periat”. În Evul Mediu, Carol cel Mare a ordonat ca feniculul și o varietate de alte plante aromatice să fie cultivate în grădinile mănăstirilor. Acesta este, fără îndoială, unul dintre motivele pentru care feniculul este atât de răspândit în prezent în Europa Centrală.
Casetă cu detalii
- Denumire științifică
- Foeniculum vulgare Mill.
- Familie
- Familia pătrunjelului (Apiaceae)
- Alte denumiri
- Fenicul comun, fenicul de grădină
- Origine
- Regiunea mediteraneană
Descoperiți mai multe
Ghimbir
